sâmbătă, 12 septembrie 2009
DESPRE LINOGRAVURĂ ŞI XILOGRAVURĂ

XILOGRAVURA- gravura in lemn ; cea mai timpurie forma de tiparire a imaginilor ,folosita de chinezi pentru a aplica imagini pe tesaturi si pe hartie.
Tehnica de imprimare multiplicata cu placi de lemn moale si dens(par, merisor) sapate( scobite gravate) ,cerneala acoperind zonele ramase in relief.
Xilogravurile sunt : in fibra sau in lemn vertical.
Cu alte cuvinte ,se lasa numai ceea ce trebuia sa fie forma activa in procesul imprimarii,sa dea liniile si petele negre,iar restul ,fiind de prisos se scoate .Din aceeasta cauza gravura in lemn se mai numeste si gravura inalta. Cu timpul artistii plastici au introdus in imagine tipuri variate de hasuri ,paralele si perpendiculare. Liniile si hasurile deveneau din ce in ce mai expresive ,redand umbra si lumina, ele ’’ modelau ’’relieful formei.
Fibrele lemnului sunt folosite de Eduard Munch in xilografii pntru a da vibratie fundalurilor din natura, pentru a contribui la ritmica miscarii personajelor. Artistul japonez Hokusai realiza xilogravuri foarte detaliate si multicolore.
Calitatea liniei ,care poate ajunge extreme de fina , a facut ca acest gen de xilogravura sa fie preferata in ilustrarea ziarelor din secolul al XIX-lea.
Gravura in relief pe lemn taiat transversal se numeste gravura in lemn vertical.Ca si gravura in lemn propriu-zisa ,ea este un procedeu prin care suprafetele eliminate nu imprima .
Numai suprafetele ramase in relief sunt unse cu cerneala si folosite pentru a transfera cerneala pe hartie.Prin multiplicare ,gravura ofera un avantaj material important ,putand sa devina totodata accesibila unor cercuri mai largi.
LINOGRAVURA - gravura in linoleum, tehnica a gravurii in :’’ relief’’ . Gravura obtinuta pe hartie dupa ce placa de linoleum este gravata si unsa cu un rulou cerneluit (rostogolit in cerneala tipografica sau in vopsea de ulei degresata ,diluabila cu un lichid volatil-intinsa pe o bucata de sticla).
Matrita de linoleum se graveaza (scobeste) cu aceleasi daltite ca si lemnul ,dar mai usor ,cu efort mai mic,urmele fiind insa mai putin fine decat in alte materii ,ca si in cazul xilogravurii, zonele adancite raman albe pe hartia imprimata ,iar dreapta imagini se inverseaza cu stanga ei ( aceasta regula se aplica in general la toate tehnicile de gravura).
Gravura in linoleum si cea pe sticla organica au aparut in ultimii ani ai secolului al XIX-lea ,fie in secolul XX . Gravura in relief se realizeaza cu ajutorul unor daltite acestea sunt instrumente de otel folosite pentru adancit (sapat) liniile desenului – pe placa de lemn ,de metal ,de linoleum etc.-sau pentru scobit in jurul spatiilor(lini,pete) care trebuie sa ramana in relief. Dupa forma ascutita ,santuita,sau taiata oblic la varf, - daltita gravorului este ‘’ lata’’ ‘’rotunda’’
‘’unghiuta ‘’ ‘’ taius’’ sau ‘’burin’’ ‘’dintata’’ sau in forma de ‘’ V ‘’ sau ‘’ U ‘’.
Fiecare trasatura cat de subtire ,fiecare pata sau
Toate acele locuri de pe placa de lemn ,care dupa incernaluire si dupa imprimare ,trebuiau sa ramana albe in reproducerea pe hartie ,se ciopleau cu dalta .
luni, 27 iulie 2009

Într-o lume din ce în ce mai haotică ,aflată mereu în mişcare , o lume în care virtuţiile morale sunt pe cale de dispariţie , o lume meschină ,preocupată de interese mărunte, simt uneori nevoia de a mă opri şi de a medita la trecut – prezent –viitor.
Mă gândesc la greşelile făcute şi pe care nu le mai pot repara ,mă gândesc la ocaziile avute şi pe care le-am ratat ,acum mă gândesc dacă tot ce scriu e bine dar în aceelaşi timp gândul îmi zboară la ziua de mâine,la viitor.
Fiecare dintre noi avem un timp personal ,noi trăim timpul, ni-l asumăm.Timpul este legat de sentimentul propriei noastre existenţe .Suntem noi înşine ,ne schimbăm şi vedem cum toate care ne înconjoară se nasc ,se transformă şi pier. Bucuria ,suferinţa şi lucrurile mărunte de zi cu zi schimbă mersul timpului, făcându-l imperceptibil sau fără de sfârşit.Noi trebuie să filtrăm aceste sentimente,şi să încercăm ca din această lume să alegem lucrurile cu adevarat preţioase.
Proiectul meu este format din:
- carte de artist (autor)-realizată sub forma unui cub ,în care aş dori să îmi arhivez propriul meu timp, propriile amintiri.Această carte porneşte de la tema jurnalului.
- Pe un perete aş dori să realizez o lucrare modulară reprezentând un calendar virtual alcătuit din 12 panouri, dimensiunea finală a lucrării fiind de 2.80/2.80m. Aceste panouri conţin miniaturi ,realizate în texnică mixtă .Miniaturile de pe panou pornesc de la ideea de fragment din jurnal, pagini desprinse din jurnal. .Aceste fragmente vor fi aşezate una lângă alta precum zilele în calendar.
Cartea cubică poate reprezenta şi un jurnal. Jurnalul te duce la contemplare, la vise, la trăiri ,la sentimente .Eu l-aş numi ce-a de-a doua inimă a noastră,o inimă spirituală.. Cartea este alcătuită din 4 jurnale.Aceste jurnale sunt împărţite pentru fiecare perioadă a vieţii omului.
- Primul volum este Jurnalul Copilăriei. Viaţa pământească începe cu copilăria, după care începem să înţelegem ce este viaţa, de ce trăim pe pământ, cu încetul se dezvoltă caracterul nostru.
- Al doilea volum este Jurnalul Tinereţii. Tinereţea este caracterizată prin putere ,fortă, nebunie, impevizibil, dragoste, pasiune,distracţie.E perioada în care crezi că tot e al tău, perioada în care orice e posibil şi nimic nu-ţi stă în cale.
- Al treilea volum este Jurnalul Maturităţii. Maturitatea este perioada când omul deja s-a format şi începe drumul dificultăţilor ca să ajungă la un ideal.Acest ideal persistă în mintea fiecărui om şi fără dânsul omul nu ar putea supravieţui.
- Al patrulea volum este Jurnalul Bătrâneţii. Bătrâneţea este ultimul nivel pe care timpul l-a programat pentru omenire.Aici omul întâmpină cele mai mari dificultăţi ale vieţii. În această perioadă idealurile puse în faţa maturităţii, se schimbă radical.
Ilustraţiile din interiorul cărţii au legătură cu viaţa cotidiană ,fiind realizate în tehnică mixtă (colaj ,tuş, acuarelă ) Imaginile conţin bucăţi din cotidian , de exemplu: cartele telefonice,facturi, fragmente din reviste,poze de familie, cărţi de vizită chiar fragmente din propriile lucrări.
Toate aceste fragmente pot avea valoare emoţională .Dacă pentru alte persoane acestea reprezintă nişte banale bucăţi de hârtie, mie, acestea îmi aduc aminte de diverse etape din viaţa mea.
CE DORESC SĂ TRANSMIT PRIN ACEST PROIECT ? – e foarte important ca odată cu scurgerea timpului să nu ne uităm adevărata identitate, să nu renegăm relaţiile cu stramoşii.
Trebuie sa încercăm să iesim din monotonia timpului , să nu ne lăsăm furaţi de viteza acestei lumi haotice, să descoperim adevăratele bogăţii ale vieţii, şi să le transmitem viitoarelor generaţii .

JURNALUL BĂTRÂNEŢII
“Nu ştiu de ce, dar timpul le-a aranjat astfel de la bine la rău, de la minor la major .Răspunsul la această întrebare îl ştie doar el.”
Cu toţii ne îndreptăm într-acolo., către timpul în care ochiul nu va mai fi ager, mintea nu va mai sclipi, mâinile nu vor mai avea precizia de odinioară, picioarele nu vor mai fi aşa sprintene. Ne facem din ce în ce mai mici în noi înşine, lasând în spate măreţia anilor de odinioară.
"Dacă bătrânţea este un semn de înţelepciune şi de virtute ,dacă în China bătrânii s-au bucurat întotdeauna de respect aceasta se datorează faptului că sunt o prefigurare a longevităţii un tezaur de experienţă şi de reflecţie care nu constituie decât o imagine imperfectă a nemuriri .”
Jurnalul Bătrâneţii – este ultimul volum din Jurnal amprenta timpului. Este jurnalul care încheie ciclul de lucrări. Cred că este jurnalul pe care nimeni nu ar dori să ajungă să-l complecteze ,dar care fie că vrem sau nu, toţi vom ajunge să cunoaştem şi aceast fragment al vieţii.
Jurnalul este realizat în întregime din hârtie manuală .Acesta conţine aproximativ 150 de pagini.
"Doamne, Tu ştii mai bine chiar şi decât mine că am început să îmbătrânesc.
Te rog fereste-mă să devin prea plicticos în vorbire crezând ca eu am soluţia cea mai bună pentru toate problemele din toate discuţiile.”
Nu mă lăsa să cred că este datoria mea să mă amestec
în toate situaţiile tuturor cunoscuţilor.
Învaţă-mă sfânta lectie că s-ar putea să mă mai înşel şi eu.
Fă-mă întelept, dar nu acru; săritor, dar nu dominant;
demn, dar nu arogant, căci aş vrea, Doamne, să-mi pot
păstra măcar câţiva prieteni până la capăt."
Învaţă-mă , Doamne arta de a îmbătrâni frumos...!!!









