sâmbătă, 12 septembrie 2009

imagini din cadrul workshop-ului de linogravură organizat de Fundaţia Rubin în cadrul festivalului Plai, Muzeul Satului Timişoara 2009 ,coordonator Cosmin-Teodor Drulă

Când le spun oamenilor ce specializare am terminat la Facultatea de Arte şi anume grafica…..unii dintre ei (în mare parte cei care nu au prea multă tangenţă cu arta plastică)stau câteva secunde şi spun….aaa deci pictezi …..şi eu răspun NU sunt grafician …… adică ce faci ???? uneori îmi e destul de complicat să le explic…..cam cu ce ne ocupăm noi graficienii faptul că facem gravură, facem grafică publicitară , grafică de carte dar şi compoziţie şi desen.Dar dintre toate astea cel mai complicat pare să fie gravura…deja când încerci să explici una din tehnici s-au încurcat …..e enorm de greu să-i explici unei persoane cum dintr-o bucată banală de linoleum câteva dăltiţe cu care sapi în linoleum , tu poţi realiza o lucrare de grafică care se poate multiplica la infinit.

Cu câteva săptămâni în urmă am primit propunerea de a fi coordonatorul unui workshop de linogravură organizat de Fundaţia Rubin în cadrul Festivalul Plai organizat la Muzeul Satului din Timişoara. …….şi deşi aveam un program să zicem încărcat nu am putut să refuz….De ce ?

Păi în primul rând cum pot explica oamenilor cu ce mă ocup dacă nu le arat. Iar aceste workshop-uri sunt o bună oportunitate de a face legatura între artişti şi lume.
Iar în al doilea rând e nemaipomenit de plăcut să vezi cum lumea vine şi te intreabă ..da tu ce faci acolo?....linogravură….oaaaa ce tare vreau şi eu să încerc …..şi ia dăltiţa şi începe să “sape” în linoleum sau începe să încernăluiască matriţa şi apoi o imprimă pe hârtie…..de abia atunci conştientizează ce e linogravura…sau gravura.Sunt alţii care au auzit de tehnică sau au văzut lucrări de acest gen dar nu ştiu cum sunt realizate şi sunt curioşi să încerce.
Sunt persoane care rămân cu matriţele realizate la workshop şi apoi ne intreabă dar unde găsim materiale sau cerneală…mi-ar plăce să mai fac…..e placut pentru tine ca şi grafician când vezi că munca ta e apreciată şi când scapi de latura aia de nebun…… uite ăla la facultate sapă în linoleum.

La workshop au participat copii de 7 ani pînă la adulţi chiar trecuţi de 40 de ani toţi curioşi şi dornici de a realiza prima lor linogravură .E foarte fain că atmosfera e destinsă şi ei descoperă un lucru nou, dar şi noi la fel uneori avem de invăţat . Astfel putem facem schimb de idei şi putem promova arta plastică.
Îmi aduc aminte în 2008 la AccesArt workshop de gravură organizat de Fundaţia Rubin în piaţa Unirii am reuşit să scoatem o presă de gravură în stradă unde împreună cu mai mulţi studenţi ai Facultăţii de Arte şi Design am realizat gravuri cot la cot cu trecătorii . Părea un imens atelier în care toata lumea era plină de cerneală tipografică pe maini , unii tipăreau gravurile alţii, realizau matriţele alţii încernăluiau sau ştergeau matritele.

De aceea spun că deşi uneori avem un program încărcat ….ar trebui să ne facem timp şi pentru astfel de proiecte sau workshop-uri să participăm la ele pentru că uneori ne ajută să ne facem o idee despre unele hoby-uri , meserii sau pur şi simplu ne imbogăţit cu informaţii din diverse domenii.
Pe aceasta cale ţin să mulţumesc fundaţie Rubin domnişoarelor Roxana Petre şi Diana Popovici pentru prilejul de a colabora în vederea realizării acestui workshop. Dacă v-am trezit întresul cu acest material încă mai puteţi participa la workshop-urile organizate în cadrul festivalului Plai , la Muzeul Satului din Timisoara .



Diana Popovici-coordonator workshop ceramică bijuterii Fundaţia Rubin -festivalul Plai, Muzeul Satului ,Timişoara 2009




DESPRE LINOGRAVURĂ ŞI XILOGRAVURĂ


XILOGRAVURA- gravura in lemn ; cea mai timpurie forma de tiparire a imaginilor ,folosita de chinezi pentru a aplica imagini pe tesaturi si pe hartie.

Tehnica de imprimare multiplicata cu placi de lemn moale si dens(par, merisor) sapate( scobite gravate) ,cerneala acoperind zonele ramase in relief.
Xilogravurile sunt : in fibra sau in lemn vertical.
Cu alte cuvinte ,se lasa numai ceea ce trebuia sa fie forma activa in procesul imprimarii,sa dea liniile si petele negre,iar restul ,fiind de prisos se scoate .Din aceeasta cauza gravura in lemn se mai numeste si gravura inalta. Cu timpul artistii plastici au introdus in imagine tipuri variate de hasuri ,paralele si perpendiculare. Liniile si hasurile deveneau din ce in ce mai expresive ,redand umbra si lumina, ele ’’ modelau ’’relieful formei.
Fibrele lemnului sunt folosite de Eduard Munch in xilografii pntru a da vibratie fundalurilor din natura, pentru a contribui la ritmica miscarii personajelor. Artistul japonez Hokusai realiza xilogravuri foarte detaliate si multicolore.
Calitatea liniei ,care poate ajunge extreme de fina , a facut ca acest gen de xilogravura sa fie preferata in ilustrarea ziarelor din secolul al XIX-lea.
Gravura in relief pe lemn taiat transversal se numeste gravura in lemn vertical.Ca si gravura in lemn propriu-zisa ,ea este un procedeu prin care suprafetele eliminate nu imprima .
Numai suprafetele ramase in relief sunt unse cu cerneala si folosite pentru a transfera cerneala pe hartie.Prin multiplicare ,gravura ofera un avantaj material important ,putand sa devina totodata accesibila unor cercuri mai largi.

LINOGRAVURA - gravura in linoleum, tehnica a gravurii in :’’ relief’’ . Gravura obtinuta pe hartie dupa ce placa de linoleum este gravata si unsa cu un rulou cerneluit (rostogolit in cerneala tipografica sau in vopsea de ulei degresata ,diluabila cu un lichid volatil-intinsa pe o bucata de sticla).
Matrita de linoleum se graveaza (scobeste) cu aceleasi daltite ca si lemnul ,dar mai usor ,cu efort mai mic,urmele fiind insa mai putin fine decat in alte materii ,ca si in cazul xilogravurii, zonele adancite raman albe pe hartia imprimata ,iar dreapta imagini se inverseaza cu stanga ei ( aceasta regula se aplica in general la toate tehnicile de gravura).
Gravura in linoleum si cea pe sticla organica au aparut in ultimii ani ai secolului al XIX-lea ,fie in secolul XX .
Gravura in relief se realizeaza cu ajutorul unor daltite acestea sunt instrumente de otel folosite pentru adancit (sapat) liniile desenului – pe placa de lemn ,de metal ,de linoleum etc.-sau pentru scobit in jurul spatiilor(lini,pete) care trebuie sa ramana in relief. Dupa forma ascutita ,santuita,sau taiata oblic la varf, - daltita gravorului este ‘’ lata’’ ‘’rotunda’’
‘’unghiuta ‘’ ‘’ taius’’ sau ‘’burin’’ ‘’dintata’’ sau in forma de ‘’ V ‘’ sau ‘’ U ‘’.
Fiecare trasatura cat de subtire ,fiecare pata sau linie se incizeaza cu grija ,pe ambele laturi .
Toate acele locuri de pe placa de lemn ,care dupa incernaluire si dupa imprimare ,trebuiau sa ramana albe in reproducerea pe hartie ,se ciopleau cu dalta .

luni, 27 iulie 2009

JURNAL AMPRENTA TIMPULUI LUCRARE LICENŢĂ


Într-o lume din ce în ce mai haotică ,aflată mereu în mişcare , o lume în care virtuţiile morale sunt pe cale de dispariţie , o lume meschină ,preocupată de interese mărunte, simt uneori nevoia de a mă opri şi de a medita la trecut – prezent –viitor.

Mă gândesc la greşelile făcute şi pe care nu le mai pot repara ,mă gândesc la ocaziile avute şi pe care le-am ratat ,acum mă gândesc dacă tot ce scriu e bine dar în aceelaşi timp gândul îmi zboară la ziua de mâine,la viitor.

Fiecare dintre noi avem un timp personal ,noi trăim timpul, ni-l asumăm.Timpul este legat de sentimentul propriei noastre existenţe .Suntem noi înşine ,ne schimbăm şi vedem cum toate care ne înconjoară se nasc ,se transformă şi pier. Bucuria ,suferinţa şi lucrurile mărunte de zi cu zi schimbă mersul timpului, făcându-l imperceptibil sau fără de sfârşit.Noi trebuie să filtrăm aceste sentimente,şi să încercăm ca din această lume să alegem lucrurile cu adevarat preţioase.

Proiectul meu este format din:

- carte de artist (autor)-realizată sub forma unui cub ,în care aş dori să îmi arhivez propriul meu timp, propriile amintiri.Această carte porneşte de la tema jurnalului.

- Pe un perete aş dori să realizez o lucrare modulară reprezentând un calendar virtual alcătuit din 12 panouri, dimensiunea finală a lucrării fiind de 2.80/2.80m. Aceste panouri conţin miniaturi ,realizate în texnică mixtă .Miniaturile de pe panou pornesc de la ideea de fragment din jurnal, pagini desprinse din jurnal. .Aceste fragmente vor fi aşezate una lângă alta precum zilele în calendar.

Cartea cubică poate reprezenta şi un jurnal. Jurnalul te duce la contemplare, la vise, la trăiri ,la sentimente .Eu l-aş numi ce-a de-a doua inimă a noastră,o inimă spirituală.. Cartea este alcătuită din 4 jurnale.Aceste jurnale sunt împărţite pentru fiecare perioadă a vieţii omului.
-
Primul volum este Jurnalul Copilăriei. Viaţa pământească începe cu copilăria, după care începem să înţelegem ce este viaţa, de ce trăim pe pământ, cu încetul se dezvoltă caracterul nostru.
-
Al doilea volum este Jurnalul Tinereţii. Tinereţea este caracterizată prin putere ,fortă, nebunie, impevizibil, dragoste, pasiune,distracţie.E perioada în care crezi că tot e al tău, perioada în care orice e posibil şi nimic nu-ţi stă în cale.
-
Al treilea volum este Jurnalul Maturităţii. Maturitatea este perioada când omul deja s-a format şi începe drumul dificultăţilor ca să ajungă la un ideal.Acest ideal persistă în mintea fiecărui om şi fără dânsul omul nu ar putea supravieţui.
- Al patrulea volum este Jurnalul Bătrâneţii. Bătrâneţea este ultimul nivel pe care timpul l-a programat pentru omenire.Aici omul întâmpină cele mai mari dificultăţi ale vieţii. În această perioadă idealurile puse în faţa maturităţii, se schimbă radical.
Ilustraţiile din interiorul cărţii au legătură cu viaţa cotidiană ,fiind realizate în tehnică mixtă (colaj ,tuş, acuarelă ) Imaginile conţin bucăţi din cotidian , de exemplu: cartele telefonice,facturi, fragmente din reviste,poze de familie, cărţi de vizită chiar fragmente din propriile lucrări.
Toate aceste fragmente pot avea valoare emoţională .Dacă pentru alte persoane acestea reprezintă nişte banale bucăţi de hârtie, mie, acestea îmi aduc aminte de diverse etape din viaţa mea.
CE DORESC SĂ TRANSMIT PRIN ACEST PROIECT ? – e foarte important ca odată cu scurgerea timpului să nu ne uităm adevărata identitate, să nu renegăm relaţiile cu stramoşii.

Trebuie sa încercăm să iesim din monotonia timpului , să nu ne lăsăm furaţi de viteza acestei lumi haotice, să descoperim adevăratele bogăţii ale vieţii, şi să le transmitem viitoarelor generaţii .